Donnerstag, Januar 01, 2009

da.incep fara nicio referire la poza de mai sus.
am stat un pic cu geamu deschis sa mai iasa din fumu'dens ce domneste.si deja is stoned nipple :)).
si...vh1,asta da music.why does it always rain on me?...it's cause I lied when I was 17? oare?...destul de posibil-
da ...poza de mai sus,deboredez de fericire,stare de bine?....atunci am arta disimularii din nastere.sau dobandita.in fine...daca stau sa ma gandesc bine...nu stiu cat de tare debordam de fericire.sau...da,nu exista fericire doar momente de fericire;sau cel putin e frumos sa le numesti asa.ca si povestea cu asa numitul termen de prieteni,care nu prezinta o existenta constanta si permanenta.sau prezinta una...care mult prea rar ca sa defineasca termenul ca general.sau interpretez eu pe langa...bine,ma raportez"realitatii''.exista momente de prietenie,si asta nu e neaparat spusa pe fondul tragico-melancolic al dezamagirilor,esecurilor sau...diverse cauze.dintr-un motiv sau altul...nu poti construi exact ideea de prietenie;distanta,pierderea contactului direct si constant,personalitatilor,ideilor,convingerilor,faptelor,afirmatiilor.milioane de elemente.nu e un lucru nici rau sau bun pana la urma...in final,cred ca prin insusi natura umana totul se intampla in asa fel incat sa"profiti" de pe urma fiecarui moment,om,loc,sentiment.s.a.m.d.
de putina vreme...ma gandesc ca am ajuns sa ma lecuiesc de acea dependenta de oameni,de unii in special probabil,clar ca asta am capatat-o pe parcurs.incep sa ma speri uneori de mine...de cum am ajuns sa gandesc;ma sperie faptul ca am ajuns sa gandesc asa cum ziceam odata ca nu voi gandi niciodata.nu voi gandi niciodata in asa fel,ziceam eu,pentru ca nu voi putea,nu pentru ca mi-as fi impus sa nu gandesc asa.practic...imi doream foarte mult in anumite momente sa gandesc asa cum am ajuns sa gandesc acum de foarte multe ori.bineinteles ca raman in continuare o fiinta umana,si prin definitie fiinta umana are nevoie sa fie in cadrul unui societati,in mijlocul a diferiti oameni,altfel nu devine una completa ,cu trasaturile,trairile aferente.
de apreciat si faptul ca sunt in stare sa imi gasesc liniste,eliberare de frustrari,multumire de sine fara sa stau si imi petrec o mare din timp gandindu-ma la oameni mai sus amintiti,analizandu-le faptele,afirmatiile,relatiile dintre ele si mine.imi scriu chestiile astea ca nu cumva intr-o zi,eventual cand starea actuala va deveni una permanenta,puternic ancorata in principiile mele sau cand se va risipi,sa uit ca da,am trait si asta,si cum a inceput,sau asta cu inceputul nu e asa importanta.adevarul e ....ca totusi,din pacate sau nu , randamentul meu maxim si concentrarea totala pe anumite actiuni se manifesta cel mai bine atunci cand am in suflet bolovani,sau in gat...ca asa ma cam simt eu uneori in perioadele alea.
un oarecare iz de intrebare simt in rarele momente cand ma gandesc ca nu vorbesc despre asta.nu stiu daca am fost eu intotdeauna persoana care sa vorbeasca despre tot ce i se intampla,simtea cu ceilalti,da cel putin cautam lectura intr-o vreme care sa :ori corespunda cu starea psihica,ori sa ma duca mental pe alte meleaguri.nu neaparat mai frumoase:-))) ei bine,azi aleg categoric a doua optiune precizata.nu simt nevoia sa vorbesc cu nimeni despre...ma cam irita launtric cand sunt evaziv intrebata,n-am rabdare de stat si explicat fiecare perspectiva,fapta...pentru ce?...nu din considerente de neinteres,neintelegere ,antipatie fata de interlocutor ci...nu stiu de ce exact,exista insa in mintea mea mica si bolnava cateva variante,care bineinteles,ca de fiecare data,sunt greu de redat in cuvinte;da fac o incercare.:a|inteleg foarte bine faptul ca nu poti face afirmatia:'' inteleg'' din moment ce nu ai trait experienta respectiva,sentimentul e de fapt ala decisiv,care practic rezulta poate din acelasi tip de experienta insa contextul intotdeauna e altul.e vorba de oameni,si atunci oricat de rasa umana ar fi ei...tot e diferit,b|uneori am senzatia ca denaturez totul daca ma straduiesc sa ii prezint unei alte persoane tot ce traiesc atunci,persoana care poate pana la urma poate interpreta si un adjectiv intr-un alt fel,sau ma rog...ar mai fi...dar pana la urma cred ca totul in mintea mea se reduce la comoditatea psihica,incomoditatea de a scoate un lucru din context.iar sfaturi...nu vad utilitatea lor de fapt.totul se reduce in final la propria persoana,perspectiva,traire.
da...am ajuns sa nu mai raspund apelurilor de comunicare,contact de orice natura de la foarte multe persoane nu din ura,dispret,sau alte sentimente cu asa zisa tenta negativa,ci cred ca pur si simplu din instinctul mental de aparare a mea,sau a celeilalte,posed oarecum o raceala iesita din comun,ar zice unii.e destul de greu asa...ca unii oameni sunt obisnuiti cu oameni foarte dulci,catalizator perfect al diabetului as zice mai degraba,draguti cu ei,aparatori,sunt rea si impovarata de stress daca nu zambesc din asa prost denumita politete.si ajungi foarte multi sa imi ajunga aproape indiferenti,nejucand niciun rol o simpatie sau antipatie anterioara.cum ma caracteriza un om alaturi de care am trait un asa numit moment de prietena....''esti nice tu toata lumea,dar nu cu nimeni in particular'' , eventual eram asa....cu toata ca am mari indoieli in ceea ce priveste afirmatia asta,stiind foarte bine ca in cazul meu nu existau chestii de genu asta,eventual asa tacite,sau fortate.sunt un om al extremelor,am zis!adica am constatat :-D.
oare cat mai scriu aici...am uitat de cand scriu,cert e ca mi-a amortit picioru sub celalat picior.
inca ceva...deci stiam eu ca sunt un om care are multe de zis,da ...de scris , eventual.

asadar...inca ceva:nu ma mai ating nicicum zilele de celebrare ,iarna , primavara...sau asa.Craciun...Revelion(ah,dintotdeauna am urat cuvantul asta,prefer Anu Nou),Paste.convingerile mele se stabilizeaza pe an ce trece nu din eventuale ''decrestinari' , indepartari de tagma majoritara a crestinilor din sondaje,pur si simplu.....

04:02 2 Jan.2009 :)

p.s:ideea de anul 200X inca mi se pare un motiv literar intr-un roman SF.ingrijorator...oare pana in 2020 ma obisnuiesc ? :|

bis später .
p.s 2:am scos poza,ca mi se cam face greatza.

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen